Declarația pentru articolul 35[1]
Distrugerea parcurilor — temă locală, problemă națională
Noi, semnatarii prezentei declarații, atragem atenția opiniei publice și instituțiilor statului asupra acțiunilor și/sau intențiilor de distrugere, degradare sau diminuare a unor parcuri urbane și spații verzi ale primăriilor din Arad, București (Sector 2, Sector 3, Sector 4, Sector 6), Iaşi, Târgu Mureș, Cluj şi Timişoara.
În fapt:
La Arad, primarul Gheorghe Falcă (PNL) dorește transformarea Parcului Eminescu în parcare. Acest fapt a fost făcut posibil prin adoptarea ilegală de către CLM Arad a unor amendamete la Planul Urbanistic al Zonei Construite Protejate (PUZCP) fără acordul proiectantului și prin eludarea completă a procesului de avizare. Detalii:https://www.facebook.com/parc.eminescu.
La București (sectorul 3), primarul Robert Negoiță (PSD) dorește construirea unei săli polivalente in Parcul Titan. În urma protestelor repetate din partea societății civile (v.http://prieteniiparculuiior.blogspot.ro/, http://cetateansector3.blogspot.ro/), dl. Negoiță a declarat recent că va renunța la acest proiect (v. http://goo.gl/EwJc3P; http://goo.gl/eyyZ4t).Actualizare: Cetăţenii continuă demersurile de monitorizare şi protest împotriva acţiunilor distructive ale Primăriei, unii dintre ei lansând un demers formal de demitere din funcţie a dl. Negoiţă (v. http://goo.gl/of7eMb). De asemenea, în sectorul 2, cetățenii militează în continuare pentru protejarea și reabilitarea Parcului Circului, în ciuda lipsei totale de transparență a administrației centrale (detalii: https://laculteiinfo.wordpress.com/). În sectorul 6 (primar, Rareș Mănescu) (PNL), oamenii așteaptă ca parcul din zona Tudor Vladimirescu să fie reabilitat, iar sugestiile comunității să fie respectate (detalii: http://initiativatv.blogspot.ro/). În acelaşi sector, în zona Politehnicii - Lujerului, se realizează diverse lucrări cu finanţare europeană, în cadrul cărora numeroşi arbori au fost afectaţi negativ. Asociaţiile de proprietari din zonă au recurs la toate mijloacele legale pentru a opri aceste distrugeri (v. http://goo.gl/XKlXiV) (detalli: https://www.facebook.com/groups/lasaticopaciiinpace/). Tot în sectorul 6, cetăţenii protestează împotriva modului abuziv şi megalomaniac în care se desfăşoară “renovarea” Parcului Drumul Taberei, unde 160 de arbori au fost deja tăiaţi, iar numeroase structuri de sticlă şi beton vor fi construite pe spaţiul verde (v. http://goo.gl/VkXiGK) (detalii: https://goo.gl/aSXUBF). În mod similar, în sectorul 4 (primar, Cristian Popescu – Piedone), asociaţiile de proprietari din vecinătatea Parcului Tineretului se luptă în instanţă cu un “investitor” imobiliar care a tăiat deja numeroşi arbori din parc, în ciuda unei Ordonanţe Preşedinţiale care a interzis în mod specific abuzurile. Cetăţenii reclamă, totodată, că instituţiile relevante ale statului manifestă pasivitate şi/sau aparentă complicitatate în acest caz (v. http://goo.gl/EriFzm; detalii la: https://www.facebook.com/SalvatiParculTineretului2012).
La Iași, primarul Gheorghe Nichita (PSD) dorește realizarea unei parcări subterane în amplasamentul actual al parcului Teatrului Național “Vasile Alecsandri”; de asemenea, dl. Nichita a tăiat teii din centrul orașului (februarie 2013; amendă Garda de Mediu, 60.000 RON) și i-a înlocuit cu arbuști japonezi pitici. Parcarea subterană se dorește o continuare a acestui plan de “modernizare”. În decembrie 2014, Agenția pentru Protecția Mediului Iași a aprobat proiectul, ignorând numeroasele contestații aduse acestuia de către specialiști independenți și publicul larg. [Actualizare, 6 februarie 2015: Primarul Gheorghe Nichita declară oficial că renunţă la ideea parcării subterane, acceptând alternativa de a reamenaja parcul fără a înlătura vegetaţia originală. Gestul marchează o victorie fără precedent a societăţii civile ieşene.] În paralel, sute de arbori din Iași sunt mutilați și uciși anual (“toaletați”), prin retezarea coroanelor. Detalii:https://www.facebook.com/IasuliubesteTeii și www.impotriva.blogspot.co.uk. Grupurile au apelat la specialişti din mediul ştiinţific pentru a elibera un regulament complet de îngrijire (“toaletare”) a arborilor urbani: http://regulament-toaletare-arbori.blogspot.ro/.
La Cluj, Parcul Feroviarilor este al doilea spațiu verde amenajat al municipiului ca dimensiune, după Parcul Central. Din motive regretabile, opuse unui interes public general, această valoroasă suprafață a dispărut din preocupările deținătorilor și gestionarilor ei și mai ales din obișnuințele locuitorilor orașului. În ultimii ani, parcul nu a mai fost amenajat, dar cel puțin a rezistat încercărilor de deturnare a scopului acestuia, de grădina publică. Din acest punct de vedere, statutul parcului a fost întotdeauna acesta și s-a putut conserva – un spațiu verde cu acces public nelimitat. Păstrat identic și în noile documente ale municipalității – planul urbanistic general și strategia orașului - Parcul Feroviarilor s-a aflat câțiva ani în administrarea clubului de fotbal CFR. Contractul de asociere între Compania Națională de Căi Ferate și CFR Ecomax Cluj a fost semnat în 2006 pe o perioadă de 25 de ani. Clubul CFR, acum prins în litigii pe motive de neplată a redevenței, a renunțat la teren, nefiind interesat să mai pună în practică vreun proiect. Situația parcului este una ingrată. Nici Ministerul Transporturilor nu are fonduri pentru a le investi în acest obiectiv. Detalii: http://goo.gl/82NU2R.
La Timişoara, administraţia primarului Nicolae Robu (PNL) a tăiat abuziv în 2013 peste 30 de arbori, unii cu valoare ecologică foarte mare, în baza proiectului de "Reamenajare geometrie intersecţie Piaţa Bălcescu", chiar dacă societatea civilă şi asociaţiile de profil şi-au exprimat dezacordul, încercând chiar stoparea lucrărilor şi găsirea unei soluţii alternative. Reprezentanţii din teritoriu ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice au întârziat să ia vreo poziţie sau au intervenit prea târziu. Astfel, o piaţă importantă, cu un fond construit valoros, format din clădiri istorice, cu vegetaţie matură, s-a transformat intr-un sens giratoriu anonim, lipsit de locuri pentru oameni şi compromis ca spaţiu public (detalii: http://goo.gl/q4exoF). Aceeaşi administraţie, în cadrul proiectului “Reabilitarea Spaţiilor Publice din Centrul Istoric al Municipiului Timişoara”, a demarat (2013) înlăturarea abuzivă a vegetaţiei din Piaţa Libertăţii, nerespectând un proiect autorizat, avizat de mediu şi finanţat prin fonduri europene (Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1). Concret, Piaţa Libertăţii, în mai puţin de doi ani de la începerea lucrărilor de reabilitare, a pierdut 90% din fondul dendrologic (82 de arbori şi 37 de arbuşti, foioase şi răşinoase, multe dintre exemplare cu valoare peisagistică excepţională), în ciuda soluţiei iniţiale de arhitectură - cea autorizată conform legislaţiei în vigoare - care prevedea păstrarea a peste 60% din vegetaţia originală. De altfel, administraţia localăcontinuă să ignore şi chiar să ironizeze poziţia fermă pe care societatea civilă a luat-o în legătură cu acest deznodământ. Detalii la: http://goo.gl/mrcGF1, http://goo.gl/CdMBHw.
În ciuda caracterului aparent local al acestor decizii, nu putem să nu observăm că fenomenul are întindere națională și denotă o viziune contrară noilor tendinţe în urbanism. Orașul este un spațiu al oamenilor și orice decizie urbanistică trebuie, în primul rând, raportată la nevoile comunității. Aerul curat, spațiile verzi și dezvoltarea durabilă sunt premisele unui oraș sănătos. De altfel, acest concept, al echilibrului antropic în raport cu natura, este unul dintre principiile urbanismului modern: “[…] peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni” (Consiliul Europei, Convenţia Europeană a Peisajului, ratificată de România prin Legea 451/2002).
Prezenta declarație are, prin urmare, scopul de a aduce în atenția instituțiilor centrale ale statului (Guvernul, Parlamentul, Președinția României), cât și organismelor europene (Comisia Europeană, Parlamentul European), mass-mediei naționale și organizațiilor internaționale de protecție a mediului faptul că fenomenul descris mai sus, deși se manifestă în focare locale, a căpătat deja o întindere națională și reclamă intervenții corectoare la cel mai înalt nivel.
Date fiind acest context și nevoile exprimate mai sus, organizațiile semnatare fac apel la:
1. Coordonare. Ne vom coordona acțiunile pentru a interpela și opri tentativele de distrugere, diminuare sau translatare a spațiilor verzi din interiorul localităților. Vom constitui canale consensuale de consultare publică și decizie. Problemele cu caracter comun vor putea fi astfel susținute unitar (de exemplu, prin memorii adresate Camerelor Parlamentului, Președinției, Comisiei Europene etc.).
2. Susținere. Vom identifica modalități practice de a ne susține reciproc (comunicare, logistică, consultanță juridică, lobby legislativ) în acțiunile concrete întreprinse în oricare dintre orașele menționate. Suntem deschiși colaborărilor viitoare cu orice alte comunități afectate de probleme similare.
- Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților și Comisia pentru mediu a Senatului. Sunt necesare completări (înăspriri) ale prevederilor Legii 24/2007, prin asigurarea de condiții suplimentare împotriva schimbării destinației spațiilor verzi. De asemenea, se impune abrogarea imediată a recentei Legi nr. 135/2014, prin care s-au îngreunat procedurile de înregistrare și protecție a spațiilor verzi (vezi http://goo.gl/eT6d2h). Atragem atenția acestor comisii că art. 35 din Constituția României garantează tuturor cetățenilor dreptul la un mediu sănătos. Intenția noastră este să facem uz de acest drept.
- Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, căruia îi solicităm demararea acțiunilor specifice pentru modificarea legislației în domeniu (Legii 24/2007), în sensul înăspririi condițiilor care fac posibilă schimbarea destinației, diminuarea sau translatarea abuzivă a spațiilor verzi. Ne constituim ca partener din partea societății civile pentru elaborarea acestor îmbunătățiri legislative.
- Administrația Prezidențială a României, căreia îi solicităm, în baza atribuțiilor de mediere și soluționare a problemelor cetățenești, să adreseze un mesaj oficial instituțiilor centrale și locale ale statului, prin care să le reamintească acestora necesitatea de a pune în centrul preocupărilor sănătatea cetățenilor, inclusiv ca drept constituțional (v. mai sus).
- Instituţiei Avocatului Poporului, căreia îi solicităm să analizeze problemele aici delineate şi să propună măsuri legislative şi administrative adiţionale, inclusiv sesizări către Curtea Constituţională a României, pentru a asigura exercitarea mai eficientă şi mai răspândită a dreptului cetăţenilor la un mediu sănătos, respectiv pentru a împiedica abuzurile de mediu menţionate punctual în prezenta declaraţie.
- Comisia Europeană, domnului Karmenu Vella — comisar pentru mediu și afaceri maritime. Vom solicita investigarea de către CE a încălcărilor repetate ale acquis-ului comunitar de către România, în contextul protecției mediului și respectarea dreptului la un mediu urban curat.
4. Comunicare cu presa. Vom colabora cu mass-media națională și cu organizațiile naționale și internaționale care au ca obiectiv principal protecția mediului și a patrimoniului, fiind hotărâți ca prin acțiunile noastre să păstrăm subiectele vizibile în presa locală și națională. Vom depune toate eforturile pentru a coaliza opinia publică și comunitățile locale, servindu-ne de exemplul “Roșia Montană” pentru a determina aducerea în legalitate a administrațiilor edilitare, în scopul respectării intereselor reale ale comunităților locale.
5. Monitorizare. Vor alcătui o listă neagră a primăriilor care devastează spații verzi. Lista va avea caracter public și va fi coroborată cu monitorizarea realizată de portalul național anti-corupție România Curată, aici: http://www.romaniacurata.ro/liste-negre/.
7. Schimbare. Alterarea spațiilor publice și a fondului vegetal aferent este determinată de absența unor politici publice adecvate și a unui cadru legislativ corespunzător (Legea nr. 24/2007), care să garanteze dezvoltarea durabilă a orașului și să protejeze valențele culturale ale peisajului urban.
Astfel, problematica schimbării legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte:
- spaţiul public în general şi spaţiile verzi în particular,
- consultarea publică, a societăţii civile şi a experţilor independenţi,
- consultarea asociaţiilor de profil din domeniul urbanismului, arhitecturii şi peisajului,
- complexitatea echipelor care realizează documentaţii de intervenţie în spaţiul public, urmărindu-se multidisciplinaritatea şi un flux logic al expertilor implicaţi,
se dovedeşte a fi extrem de urgentă.
Aceste probleme sunt adâncite și de excluderea unor profesioniști din procesul de elaborare a proiectelor de amenajare a spațiului public: sociologi, peisagiști, dendrologi, ecologi, antropologi, ingineri de trafic etc. — amenajarea cadrului urban fiind în prezent apanajul unui număr restrâns de profesii. Înlăturarea celorlalți profesioniști din procesul de elaborare a acestor documentaţii pornește chiar de la cerințele exprimate în caietele de sarcini ale licitațiilor organizate de administrațiile publice pentru proiectarea și implementarea amenajărilor din mediului urban. Rezultatul lipsei unei viziuni interdisciplinare cu privire la amenajarea peisajului urban este vizibil pretutindeni. Deprecierea vegetaţiei este numai un exemplu în acest sens. Acestuia i se mai adaugă multe altele, precum alegerea neinspirată de materiale, culori, texturi, inadecvarea unor elementele în raport cu spațiul adiacent, simbolistica îndoielnică a unor obiecte inserate în spațiul public sau lipsa unui concept general pentru fluxurile de deplasare. Acestea sunt mult mai vizibile pentru publicul larg față de agresiunea continuă suportată de floră. Defrișările masive, tăierile necorespunzător realizate, intervențiile agresive de la nivelul rădăcinilor plantelor și inserarea unor specii nepotrivite contribuie, desigur, la deprecierea calității spațiului public şi a mediului de viaţă în oraşele din România. Aceste acțiuni nu au întotdeauna un efect imediat sau un impact vizual puternic, motiv pentru care nu sunt percepute ca o problemă reală de către locuitorii oraşelor noastre.
Declarație a fost inițiată în data de 2 februarie 2015.
Semnatari:
Arad
Alternativa Civică
prin Sebastian Bulumac (președinte)
Asociația PRO URBE Arad
prin Arh. Alexandru Nagy-Vizitiu (președinte)
Mișcarea Arădeană
prin Claudiu Cristea (președinte)
Grupul civic “Respiră Verde”
prin Bandean Eugen (coordonator)
Galeria Oldart
prin Laurentiu Constantin Cladovan (coordonator)
Centrul pentru Studii și Inițiativă Civică
Doru Neacșu (președinte)
Asociația "Miloș Cristea"
Adela Cristea (reprezentant)
București
Grupul de inițiativă civică “Lacul Tei”
prin Aimee Bugner și Silvia Cruceanu (reprezentanți)
Grupul de inițiativă civică "Tudor Vladimirescu"
prin Marin Militaru (reprezentant)
Grupul de iniţiativă civică “Cetăţean Sector 3”
prin Tiberiu Poparad şi Anda Dobrescu (reprezentanţi)
(aderat la 6 februarie 2015)
Grupul de iniţiativă civică “Prietenii Parcului IOR”
prin Răzvan Vastea şi Eduard Dumitrache (reprezentanţi)
(aderat la 17 februarie 2015)
Grupul de iniţiativă “Politehnicii”
prin Răzvan Daba (reprezentant)
(aderat la 17 februarie 2015)
Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Bucureşti - Ilfov
prin Președinte Diana Culescu
(aderat la 17 februarie 2015)
Grupul de iniţiativă civică “Salvaţi Parcul Tineretului”
prin Iancu Elena (reprezentant)
(aderat la 6 martie 2015)
Grupul de iniţiativă civică “Salvaţi Parcul Drumul Taberei”
prin Ilie-Cristian Ionescu & Alexandru Ciurea (reprezentaţi)
(aderat la 7 mai 2015)
Iași
Grupul de inițiativă civică “Iașul iubește teii”
prin Alexandrina Dinga (reprezentant)
prin drd. Dinu Gabriel Munteanu (fondator)
Asociația Dendro-Ornamentală “Anastasie Fătu” Iași
prin ing. dr. Ionel Lupu (președinte)
Târgu Mureș
Grupul Ecocivic “Opriți masacrul verde”
prin Lampa Levente (reprezentant)
Asociaţia Rhododendron
prin Szakacs Laszlo (preşedinte)
(aderat la 18 februarie 2015)
Cluj
Grupul de inițiativă “Federația Parcul Feroviarilor”
prin Szakáts István (membru)
Asociaţia Peisagiştilor din România - Asop, Filiala Teritorială Nord - Vest
prin Preşedinte Păuniţa Iuliana Boancă
(aderat la 17 februarie 2015)
Timişoara
Asociația Peisagiștilor din România - AsoP, Filiala Teritorială Vest
prin Președinte Andrei Condoroș
***
Organizații care susțin Declarația
Subscrisele organizații nonguvernamentale pentru protecția mediului își declară susținerea expresă pentru prezenta declarație:
Asociația BIOSILVA
prin Președinte Florin Grădinaru
Asociația Greenitiative
prin Director Felicia Ienculescu-Popovici
Asociația Kogayon
prin Președinte Florin Stoican
Asociația Mai Bine
prin Președinte Executiv Anca Elena Gheorghică
Asociația Natura Transilvaniei
prin Președinte Mihai Constantinescu
Asociația pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă ALUTUS
prin Președinte Cătălin Nicolae Lazăr
Asociația pentru Dezvoltare Durabila Dunărea de jos Călărași
prin Președinte Vasilica Puran
Asociația Salvați Dunărea și Delta
prin Președinte Liviu Mihaiu
Centrul de Resurse pentru Participare Publică
prin Director executiv Oana Preda
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
prin Președinte Costel Popa
Fundația Eco-Civica
prin Președinte Nicolae Rădulescu-Dobrogea
Fundația TERRA Mileniul III
prin Președinte Lavinia Andrei
WWF Danube Carpathian Programme Romania
prin Director Magor Csibi
Fundația AltArt
prin Președinte Szakáts István
Asociația Peisagiștilor din România (AsoP)
prin Președinte Alexandru Ciobotă
Fundaţia Pro Patrimonio
prin Vicepreşedinte Şerban Sturdza
(aderat la 9 februarie 2015)
Asociaţia Arhiterra
prin Preşedinte Raluca Munteanu
(aderat la 9 februarie 2015)
Asociaţia Ecostuff Romania
prin Preşedinte Radu Rusu
(aderat la 11 februarie 2015)
Asociaţia ActiveWatch
prin Preşedinte Mircea Toma
(aderat la 17 februarie 2015)
Asociaţia Miliţia Spirituală
prin Secretar general Doina Vella
(aderat la 17 februarie 2015)
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul
prin Preşedinte Nicuşor Dan
(aderat la 19 februarie 2015)
Asociaţia EcoAssist
prin Preşedinte Liana Buzea
(aderat la 20 februarie 2015)
[1] Constituţia României, articolul 35 (“dreptul la un mediu sănătos”): (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.
Anexat acestei declaratii s-a depus punctul de vedere al Asociatiei Peisagistilor din Romania - Filiala Bucuresti Ilfov, cu privire la lucrarile de pe Bulevardul Unirii:
